În cadrul cursului nostru de educaţie financiar-contabilă Color Accounting, în momentul în care analizam împreună cu participanţii ce sunt activele pentru companii, cineva a spus cuvântul „date”. Mi s-a părut foarte interesant, fiind prima dată în cadrul acestui curs când a fost exprimată ideea că datele ar putea fi activele unei companii.
Probabil suntem cu toţii de acord că informaţia a devenit unul dintre cele mai valoroase active ale afacerilor moderne, reprezentând o nouă modalitate prin care organizaţiile creează valoare pentru clienţi și proprietari. În multe situaţii, spre exemplu, putem folosi datele obţinute în trecut pentru a face o previziune mult mai eficientă asupra vânzărilor pentru perioada următoare, având la bază mai multe informaţii privind specificul clienţilor, preferinţe, sezonalitate etc.
Date vs. informaţii
Teoretic, unele date au o formă brută și pot fi irelevante în luarea deciziilor. Însă dacă sunt procesate și transformate în informaţii, pot deveni extrem de relevante în luarea deciziilor de business.
Te poţi gândi la date vs. informaţii ca la cazul unui producător de mobilă, de pildă, care transformă materia primă (date) într-o piesă de mobilier excepţională (informaţii) pentru a-și atinge valoarea finală așteptată.
Întorcându-ne la ale noastre, conversia datelor în informaţii facilitează capacitatea unui decident de a lua o decizie mai eficientă, genera noi oportunităţi de afaceri sau reduce frauda, risipa și abuzul. Sursele de date pot include informaţii din cadrul organizaţiei sau achiziţionate de la o parte exterioară acesteia, în același mod în care producătorul de mobilă obţine materia primă.
Înregistrăm datele în bilanţ?
O perspectivă asupra unui bilanţ contabil ar putea plasa datele într-o categorie similară stocurilor, în special dacă sunt păstrate pentru a fi vândute ulterior. La fel ca stocurile, datele au nevoie de un spaţiu virtual de stocare și de condiţii optime de depozitare care să le asigure securitatea.
La nivel teoretic, datele reprezintă un activ necorporal, însă nu sunt recunoscute ca active în standardele moderne de contabilitate.
Iată de ce:
- Putem spune cu certitudine care este valoarea datelor/informaţiilor astfel încât să le putem include în bilanţ? (excluzând acele situaţii în care le putem achiziţiona la un preţ negociat)
- Putem spune cu exactitate care este valoarea lor adăugată în afacere atunci când ne ajută să luăm decizii de business?
Cred că ești de acord cu mine că de cele mai multe ori răspunsul este nu. Conform standardelor actuale de contabilitate, un criteriu important pentru ca un activ să fie recunoscut în bilanţul unei societăţi este necesitatea ca acestuia să-i poată fi atribuită o valoare măsurabilă în mod credibil. Iată adevărata provocare: crearea unui standard care să asigure o metodă de evaluare unitară a datelor și informaţiilor în toate companiile.
Pe scurt, datele nu sunt înregistrate în bilanţul companiilor de cele mai multe ori deoarece nu îndeplinesc cumulativ toate criteriile de recunoaștere a activelor – în cazul de faţă, nu putem avea o valoare măsurabilă în mod credibil.
Schimbând perspectiva, putem spune cu încredere că societăţile comerciale folosesc și alte active (denumite în sensul general) care nu sunt înregistrate în bilanţ pentru că nu îndeplinesc toate criteriile de recunoaștere.
La final, o mică provocare:
Managerul de HR face următoarea afirmaţie: „Angajaţii sunt cel mai valoros activ al companiei noastre”. Consideri că trebuie să fie exprimată o valoare în bilanţul societăţii pentru angajaţi?
Un articol scris de:
Are o experiență de peste 15 ani în domeniul financiar. Este în prezent fondator și owner al Downtown Financial – companie care se ocupă cu servicii de administrare a societăților, management financiar și reporting financiar.
Edi este un membru cheie în acest moment în echipa Leadder pentru că pe langă calitatea lui de trainer principal și manager de proiect, a contribuit din plin atât la traducerea și adaptarea produselor în limba romană cât și la pregătirea celorlalți traineri.
