Există câteva dileme ce ne însoţesc permanent de-a lungul vieţii noastre. Genul acela de subiecte care nasc pasiuni, stârnesc controverse și duc de mult ori la dezbateri aprinse între oameni cu viziuni diferite asupra subiectului.
În funcţie de mediul social, de preocupări sau de domeniul ales, putem găsi exemple în politică (liberali sau socialiști, stânga versus dreapta), medicină (vacciniști împotriva anti-vaxeri) sau sport (Steaua sau Dinamo, Messi sau Ronaldo). Când vorbim de organizaţii, probabil că cea mai dezbătută speţă este clasica controversă leadership sau management.
Şi ori Sau?
Prima perspectivă propusă este pseudo-gramaticală – ce conjuncţie folosim? Ar trebui să vorbim despre leadership șimanagement, tratate împreună și manifestate simultan, în principiu de aceeași persoană sau grup de oameni, ori mai degrabă este vorba despre o alegere, iar cele două concepte se exclud – leadership sau management? De-a lungul timpului, teoreticieni celebri au încercat să dea un răspuns.
Peter Drucker, părintele managementului modern, spunea încă din 1946 că „managerul face cum trebuie; liderul face cetrebuie”. Tot Drucker adaugă că „lider înseamnă cineva care are adepţi”, insistând pe abilitatea de a îi inspira pe ceilalţi; pe de altă parte, „calitatea managementului rezidă în a transforma viziunea în realitate, delegând sarcini și atribuind roluri specifice membrilor echipei”. (Drucker, Peter F. (1974) Management. New York: Harper & Row, 1974)
Stephen Covey, autorul probabil celei mai bune cărţi de dezvoltare personală scrisă vreodată („Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace”, ed. ALLFA 2016) descrie foarte plastic legătura dintre cele două concepte: „Managementul reprezintă eficienţa în urcarea pe scara succesului, leadershipul determină dacă scara se sprijină de zidul potrivit”.
Într-un curs online de succes, numit „Management Essentials”, Harvard Business School face o analiză detaliată a celor două concepte, ajungând la concluzia că reprezintă lucruri diferite pe mai multe dimensiuni. De exemplu, din punct de vedere al orientării pe termen lung, managementul tinde să se concentreze pe stabilitate, consistenţă sau eficienţă, pe când leadershipul reprezintă mai ales inovaţie, schimbare sau eficacitate.
Personal, luând în considerare nenumărate lecturi pe această temă, cred că cele mai relevante diferenţe provin din tipul de procese cu care au de-a face cele două domenii precum și din abilităţile necesare. Managementul se ocupă de planificare, rezolvare de probleme, negociere, organizarea muncii și alocarea de resurse, monitorizare și obţinerea de performanţă, delegare și învăţare, atenţie la detalii. Pe de altă parte, leadership înseamnă articularea și propagarea viziunii, alinierea și motivarea oamenilor, influenţare și convingere, gândire la nivel strategic. Este evident că sunt necesare seturi diferite de competenţe cheie…
Povestea cu pălăriile
În urmă cu două luni, tot pe blogul Readder, vorbeam despre provocările întâmpinate de antreprenori, menţionând cartea lui Michael Gerber „The E Myth Revisited”. Tot în acest volum apare o altă idee remarcabilă – antreprenorii au de jucat mai multe roluri în propriile lor organizaţii, mai ales la început de drum, atunci când nu își pot permite angajarea de oameni pe diverse funcţii sau externalizarea de activităţi pe sume importante de bani. Autorul prezintă trei funcţiuni esenţiale, asemuindu-le cu niște pălării.
Ca proprietar, antreprenorul trebuie să aibă grijă de sănătatea financiară a propriei investiţii, să își maximizeze profiturile și să se asigure că organizaţia merge în direcţia dorită. A doua pălărie, cea de manager, îi cere să se ocupe, așa cum menţionam mai sus, de conducerea de zi cu zi a companiei, asigurându-se că toată lumea face ce trebuie să facă. Există și a treia sarcină – deseori va fi executant, mai ales când firma e mică și nu are resurse. Dacă vorbim de un magazin, uneori va sta la casa de marcat, într-o agenţie de marketing va face postări pe social media sau într-o firmă de distribuţie va lua comenzi de la clienţi și va livra marfă când un coleg este indisponibil. Cele trei pălării sunt interschimbabile și, în opinia lui Gerber, un antreprenor de succes este caracterizat de viteza de reacţie în schimbarea acestora dar și de abilitatea de a juca cu brio fiecare rol.
A patra pălărie
Făcând legătura între subiecte, putem considera că, în drumul său spre a construi o companie sănătoasă, relevantă în piaţa sa, antreprenorul are de fapt nevoie de patru pălării, a patra fiind cea de leadership, conform descrierii de mai sus.
Din experienţa mea de 10 ani cu peste 300 de companii, am constatat că, de fapt, nu aceasta este aria care suferă cel mai mult în organizaţiile antreprenoriale. De cele mai multe ori, proprietarul/fondatorul firmei își îndeplinește perfect sarcina de executant (specialist fiind în domeniul în care a înfiinţat firma…) și suficient de bine pe cea de lider. Mai ales că acest ultim rol este „cool”, oricui îi place să fie eroul suprem, conducătorul ce își mână oștile în bătălie… Cât privește rolul intrinsec, de proprietar, mai de nevoie îl îndeplinește, măcar că semnează bilanţuri, își calculează cash flow-ul sau se luptă pentru profitul care să-i permită dividende.
Din păcate, pălăria răzleaţă, plictisitoare, nedorită de nimeni este cea a managerului. E lipsită de haz, te face să pari bau-bau care pune lumea la treabă și mai și necesită un nivel de disciplină care produce de obicei frustrare. Partea și mai tristă este că, fără ca cineva să îndeplinească acest rol, organizaţia merge în direcţii necontrolabile și funcţionează reactiv și incontrolabil. Nu e de mirare studiul din cartea lui Gerber care arată că 96% din companii se închid în primii 10 ani…
Putem discuta zile întregi despre competenţele necesare unui bun manager sau despre momentul în care este recomandat pentru o companie să creeze o structură managerială solidă, ambele subiecte de interes în dezvoltarea organizaţiilor antreprenoriale. Promitem să revenim pe aceste teme!
Un articol scris de:
În 1997, Dan a avut un vis care a devenit realitate în 2011 odată cu fondarea Leadder. A trăit diverse experienţe manageriale atât în mediul antreprenorial, cât şi în companii multinaţionale. Născut în Constanţa, iubeşte soarele şi marea. La o vârstă fragedă fiind, a citit cuvintele spuse de Mario Andretti, campion mondial de Formula 1: „Dacă ai totul sub control, înseamnă că pur şi simplu te deplasezi prea încet”. De atunci, acest motto îi călăuzeşte viaţa.
