Mica diferenţă

Întâmplările fericite din familie din ultima perioadă ne-au adus în situaţia nefericită să mai cheltuim niște bani pentru că avem nevoie de o mașină.

Pentru asta, împreună cu Iulia, soţia mea,  am stabilit ce ne dorim de la această mașină, iar în momentul în care ne-a fost cât de cât clar, am început căutările. Iată cum am ajuns să fiu pus în faţa a două situaţii pe care nu am putut să nu le compar și care m-au dus cu gândul la așa-numita „mică-mare diferenţă”.

Ajută-te singur…

Am ajuns în parcul auto al primului dealer. În timp ce ne plimbam de la o mașină la alta citind afișele cu descrierea și preţul, lucru deloc plăcut mai ales într-o zi de vară, aud o voce:

– Bună ziua, cu ce vă pot ajuta?

„Ce bine!”, îmi zic. „Îi spun ce caut, o să-mi arate opţiunile și scap de plimbarea asta în soare.” Întorc capul și văd un domn înalt, de aproximativ 30 de ani, îmbrăcat sport și care părea că mă poate ajuta cu adevărat:

– Bună ziua! Caut o mașină din segmentul SUV mic-mediu, cu anul de fabricaţie minim 2019, cutie de viteze automată, senzori de parcare, sistem Isofix, în jur de 100.000 km, preţul să conţină TVA deductibil și în măsura în care ne încadrăm în buget, să aibă și Android Auto și Apple Car Play. Preţul să fie maxim 15.000 de euro.

Imediat, întoarce privirea spre parcul auto și începe să își miște ușor capul, căutând parcă în memorie descrierile și preţurile tuturor mașinilor din parcare. Limbajul lui non-verbal îmi spunea că voi primi câteva variante din care să am ce alege. Deja mă relaxasem.

„Ce tare!”, mă gândesc. „Știe ce mașini are în parc pe de rost! Sigur o să mă scutească de o plimbare lungă și o să mă ducă să văd exact ce caut.”

Începe să-și frece mâinile. „Hai că vine răspunsul”, mă bucur eu. Și uite că vine:

– Păi mergeţi dumneavoastră și uitaţi-vă la mașini și când găsiţi ce căutaţi, mă chemaţi!

🤨

„Exact asta făceam și înainte să vii tu și să mă ajuţi”, îmi spun în gândul meu. Îi mulţumesc și plecăm fără să ne mai uităm la alte mașini.

Am plecat uimit. Un potenţial client care îţi oferă pe tavă informaţii detaliate despre ce caută și despre buget este trimis la o plimbare prin parcul auto să își caute singur mașină…

Nu am vrut să am de-a face cu o astfel de companie.

Mica diferenţă

Am mers și la un al doilea dealer, la care voiam să vedem o anume mașină despre care citisem pe website.

Respectuos, vânzătorul îmi dă imediat cheia și mă conduce la mașină. În timp ce o vizionam, începe să-mi pună întrebări despre ce anume caut.

„Hai să văd dacă iar o să mă aleg cu o invitaţie să mă plimb prin tot parcul auto”, îmi spun în gând. Îi dau, oricum, toate informaţiile pe care deja le știi și tu.

  • Haideţi să vă arăt o altă mașină. Nu se încadrează fix în buget, dar respectă toate celelalte cerinţe.

Mergem să o vedem și surpriză: respectă cu stricteţe toate cerinţele noastre obligatorii și mai mult, are și opţiunile suplimentare pe care ni le doream.

Plecăm de acolo încântaţi că am găsit ceva foarte apropiat de ce aveam nevoie. Doar preţul nu se încadra în cerinţa noastră – era cu 7% mai scumpă faţă de ce ne propusesem noi.

Pe drum, ne dăm seama că nu am verificat și numărul de km și mai mult, nu am luat nici numărul de telefon al vânzătorului. Caut pe internet numărul de telefon, sun și îmi răspunde o doamnă care mă roagă să aștept ca să îmi facă legătura în showroom. Revine și îmi spune că îi va trimite numărul meu colegului ei, urmând ca el să revină direct către mine.

Închei discuţia cu ideea că va trebui să revin eu peste ceva timp, pentru că în general, în astfel de situaţii, nu te sună nimeni înapoi.

Surpriză! Trec 10 minute și exact vânzătorul cu care vorbisem mă sună. Îmi spune numărul de km și răsuflu ușurat. Se încadrează în ce ne doream.

I-am mai pus o singură întrebare: „Și ce pot face ca să obţin un preţ care să se încadreze în buget?”. Lucru suficient ca să obţin ceea ce îmi doream. Dar aici îl las pe Domnu’ Dan să vă vorbească despre negociere, pentru că se pricepe mai bine (n.a: Dan Cantaragiu, Managing Partner și consultant în negociere @Scotwork Romania)!

În fine, acum suntem aproape să finalizăm procesul de achiziţie pentru mașina prezentată de al doilea vânzător.

Ce a făcut diferenţa?

Am primit o recomandare pentru o mașină care respectă exact cerinţele noastre.

Am fost sunaţi înapoi când ni s-a promis și pe parcursul procesului de achiziţie am depus un efort minim pentru documentaţia necesară.

Ei bine, consecinţa acestei mici diferenţe pentru cei doi vânzători a fost uriașă. Unul a vândut o mașină și va avea parte și de recomandări viitoare din partea noastră. Celălalt, în afara faptului că nu a făcut vânzarea, nu numai că nu va fi recomandat, ba chiar vom recomanda să fie evitat.

La celebrele curse de cai, de multe ori se întâmplă ca cel care iese primul să fie decis „la fotografie”, acolo unde se poate vedea că a fost în faţa celui de pe locul doi cu „un cap”, „o nară” sau chiar „jumătate de nară”.

Asta înseamnă o mică diferenţă, de 1-2 cm.

Photo by Tom Fisk

Cu toate acestea, proprietarul celui mai rapid cal câștigă aproximativ jumătate din totalul premiilor alocate pentru primii 10. Asta înseamnă mai mult decât dublu faţă de caii de pe locurile 2 și 3.

Ce înseamnă asta? Că s-a antrenat de 2 sau de 3 ori mai mult? Că a alergat de 2-3 ori mai mult la antrenamente? Nici pe departe. Însă cu siguranţă a făcut ceva diferit faţă de ceilalţi.

Michael Phelps, cel mai mare înotător al tuturor timpurilor, a câștigat o cursă olimpică în condiţiile în care în ochelari i-a intrat apă și nu mai vedea.

A fost noroc? Cu siguranţă nu.

Ce vreau să spun este că nu e nevoie să faci de 2-3 ori mai mult faţă de competitori că să fii cel mai bun. Nu e nevoie să cheltuiești de 2-3 ori mai mulţi bani pentru pregătire.

Este nevoie însă să faci ceva puţin diferit faţă de ei.

Îmi place să merg la turnee de tenis unde vin jucători din top 10 și să petrec mai mult timp uitându-mă la antrenamentele jucătorilor decât să mă uit la meciuri.

Când îi vezi la antrenamente, nu poţi face diferenţa între jucătorii din top 10 sau chiar top 3 și restul, chiar dacă unii dintre ei sunt clasaţi în top 100. Despre unii jucători chiar ajungi să te întrebi de ce nu sunt în top 10 sau cum de nu au câștigat vreun turneu important, privindu-i cât de bine joacă la antrenamente.

Ei bine, pentru că cei din top fac mici lucruri diferit faţă de ceilalţi! Vă pot spune sigur că diferenţa nu se face la modul în care se antrenează.

Cum se traduce asta în business și în viaţă în general?

Ce poţi face să fii un lider mai bun, un manager mai bun, un soţ sau un tată mai bun?

Iată câteva idei, lucruri mici, dar care îţi pot aduce beneficii mari:

Scrie!

Da, scrie! Scrie orice, scrie tot – scrisul cristalizează gândirea.

Scrie-ţi ideile, scrie-ţi obiectivele, scrie-ţi viziunea. Notează-ţi atunci când promiţi că faci ceva, scrie concluziile ședinţelor și asigură-te că faci follow-up lucrurilor stabilite acolo.

Unde să scrii și să notezi? Acolo unde riscul să faci ce ai scris este maxim. Acolo unde îţi va sări în ochi.

Dacă asta nu-ţi place, mai am o propunere pentru tine.

– Fii disciplinat!

Adică fă ceea ce ţi-ai propus să faci, când ţi-ai propus să faci, indiferent dacă ai sau nu chef să faci.

Nici asta nu se poate aplica în activitatea ta?

– Planifică-ţi și programează-ţi săptămâna în avans!

Când faci asta, ai grijă să începi cu activităţile care au legătură cu rolurile care contează cu adevărat pentru tine!

Închide-ţi telefonul sau măcar oprește notificările când lucrezi la ceea ce contează cu adevărat, când petreci timp cu soţia sau cu copilul tău; fă-i o surpriză soţiei din când în când – nu trebuie să fie o bijuterie scumpă, ai să fii uimit de ce pot face lucrurile simple!

Spor! 😁


Un articol scris de: